Friends

Lamuriri despre BETON (I)

Arhitectura avantgardista - din BETON

Betonul este un amestec de ciment, nisip si pietris (tehnic numite agregate) , apa si uneori aditivi, care in urma unor reactii chimice dintre apa si ciment se intareste.(definitia imi apartine si se refera la betonul normal, utilizat in constructii, nu la cel asfaltic sau altceva)

O sa ma rezum in acest post la definitie, fara sa continui cu clasificari, utilizare, caracteristici s.a.m.d. (pentru aceste informatii puteti consulta Wikipedia), dar voi incerca sa lamuresc cateva lucruri, zic eu, de baza pentru aceia a caror existenta se intersecteaza implacabil la un moment dat cu BETONUL.

Rezistenta betonului

Cea mai importanta caracteristica a betonului este rezistenta sa la compresiune. Aceasta este determinata de o multime de factori, dintre care ii voi insira pe cei mai importanti:

  • Dozarea corecta a agregatelor pe sorturi. Inchipuiti-va urmatorul model ideal: niste granule de forma sferica de un anumit diametru, stau una peste cealalta, iar in spatiile dintre ele incap granule mai mici, lasand la randul lor interspatii si mai mici si asa mai departe. Se observa astfel, ca exista cantitati precise de granule pe fiecare diametru pentru a se obtine o umplere cat mai completa a spatiului. Este evident ca nu se poate reduce diametrul la infinit; in spatiul mic ramas intre granule va exista pasta de ciment (cimentul are granule foarte fine, la nivel de miimi de milimetru). In realitate lucrurile stau asemanator; pentru fiecare tip de beton se calculeaza cantitatile de agregat necesare in functie de dimensiunile granulelor. Dozarea corecta a nisipului si pietrisului va avea ca rezultat reducerea spatiului care trebuie ocupat de pasta ciment si implicit reduce consumul acestuia.

Beton ideal

Model ideal de "beton" (cu gri, intre granule este pasta de ciment)

sorturi granulometrice

Instalatie de sortare - balastul spalat este sortat in functie de dimensiunile granulelor

Statie de betoane - compartimentele pentru agregate si silozul de ciment

  • Dozarea corecta a cimentului. Are legatura directa cu paragraful anterior; un dozaj de ciment prea mare va conduce la contractii mari in timpul intaririi, iar aceasta va avea ca rezultat o microfisurare pronuntata, in timp ce o cantitate de ciment insuficienta va lasa goluri in masa betonului.
  • Raportul intre apa si ciment. La prepararea betonului ar trebui folosita cantitatea de apa necesara pentru reactia chimica care intareste cimentul si nimic in plus. Orice picatura in plus, va ocupa un spatiu in masa betonului proaspat, acest surplus conducand dupa intarire la un beton cu mai multi pori si implicit mai slab. Este la fel de adevarat ca betonul cu mai putina apa se lucreaza mai greu (e mai vartos), dar ideea de a adauga apa, suplimentar, in CIFA, in roaba, s.a.m.d., ca sa “curga mai bine” si sa se “aseze”, sau pentru ca a inceput sa se intareasca, este NOCIVA si trebuie evitata cu orice pret.Pentru ameliorarea lucrabilitatii (caracteristica care se refera la cat de usor se pune in opera) se utilizeaza aditivi plastifianti.
  • Punerea corecta in opera. Daca dupa respectarea paragrafelor anterioare avem un beton proaspat, bine dozat si omogenizat, trebuie sa fim atenti ca acest beton sa umple bine cofrajul pastrandu-si in acelasi timp omogenitatea. Pentru a evita ca pietrisul de dimensiune mare din amestec sa “se aleaga” (fenomenul se numeste segregare), turnarea betonului trebuie sa se faca de la inaltimi cat mai mici si sa se evite “lopatarea”. Umplerea completa a cofrajului se obtine in urma vibrarii; atentie insa, si vibrarea excesiva conduce la segregari.

In articolul reteta pentru beton veti gasi modul de preparare a betoanelor de la B100 (C6/7.5) pana la B250 (C16/20), exrimate in litri (galeti) la sac de ciment 40kg.

B150, BC10 sau C8/10 – semnificatii

Pe la noi se utilizeaza trei sisteme de categorisire . Nu voi intra in detalii privind ce reprezinta fiecare, dar vreau sa subliniez ca ultimul din cele 3 (adica cel cu C8/10) reprezinta sistemul in vigoare, desi este cel mai putin cunoscut de catre “santieristul de rand”. Tabel cu echivalente aproximative intre cele trei sisteme amintite :

Clasa de rezistenta* conform EurocodeC4/5C8/10C12/15C16/20C20/25C25/30C30/37C35/45
Clasa cf. C 140/86BC 5BC 10BC 15BC20BC25BC30--
Marca betonului**B75B150B200B250B330B400--

*C x/y unde C- simbol pentru beton normal [densitate 2400kg/mc] x-rezistenta caracteristica minima determinata pe cilindru / y-rezistenta caracteristica minima determinata pe cub

**Marca betonului se stabileste conform rezistentelor medii. Clasificarea dupa marci, desi depasita este foarte intalnita la noi pe santiere, si chiar la unele statii de betoane.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More